Acasă Blog

Administrator societate comerciala

Administrator societate comerciala, persoana fizică sau persoana juridică, asociat sau neasociat, care efectuează toate operaţiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societăţii, cu restricţiile arătate în actul constitutiv, în baza mandatului încredinţat de către asociaţii reuniţi în adunarea generală.

Nu pot fi administratori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, pentru infracţiunile de bancrută, gestiune frauduloasă şi delapidare prevăzute de art. 143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sau pentru cele prevăzute de Legea nr. 31/1990 (art. 731 Legea 31/1990).

Primii administratori ai societăţilor comerciale sunt desemnaţi prin actul constitutiv. Astfel, în situaţia societăţii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată actul constitutiv trebuie să cuprindă asociaţii care reprezintă şi administrează societatea sau administratorii neasociaţi, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat, iar în cazul societăţii pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni trebuie să cuprindă datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administraţie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere, puterile conferite administratorilor şi, după caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat precum şi clauze privind conducerea, administrarea, funcţionarea şi controlul gestiunii societăţii de către organele statutare, numărul membrilor consiliului de administraţie sau modul de stabilire a acestui număr (art. 7 şi art. 8 din Legea 31/1990).

Prin datele de identificare ale administratorului se înţelege: pentru persoanele fizice -numele, prenumele, codul numeric personal şi, dacă este cazul, echivalentul acestuia, potrivit legislaţiei naţionale aplicabile, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia; pentru persoanele juridice -denumirea, sediul, naţionalitatea, numărul de înregistrare în registrul comerţului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naţionale aplicabile (art. 81 Legea 31/1990). In situaţia constituirii societăţii pe acţiuni prin subscripţie publică adunarea constitutivă are obligaţia de a numi primii membri ai consiliului de administraţie (art. 28 Legea 31/1990).

Actiune in retragere a asociatului

Actiune în retragerea asociatului, mijloc procedural reglementat de lege în favoarea asociatului care doreşte să se retragă din societate, în condiţiile în care lipsesc din actul constitutiv dispoziţiile cu privire la instituţia retragerii sau nu s-a realizat acordul tuturor celorlalţi asociaţi cu privire la aceasta.

Este o acţiune personală, în reziliere parţială, pe cale judecătorească, a contractului de societate. Are un caracter excepţional şi subsidiar faţă de cazurile de retragere (pe cale convenţională) reglementate de art. 226 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 31/1990, republicată.

Se aplică în cazul societăţilor în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, precum şi grupurilor de interes economic. Competenţa aparţine tribunalului locului unde societatea îşi are sediul principal. Calitate procesuală activă are asociatul care doreşte să se retragă din societate şi nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

Calitate procesuală pasivă are societatea din cadrul căreia reclamantul asociat îşi manifestă dorinţa de a se retrage. Reprezintă motiv temeinic care justifică dorinţa asociatului de a se retrage, de exemplu, simplul fapt că societatea este constituită pe durată nedeterminată; s-a mai arătat că un temei suficient pentru o retragere judiciară este, în condiţiile imposibilităţii de a cesiona terţilor părţile de interes deţinute din cauza lipsei unor clauze în acest sens în actul constitutiv, respingerea de către ceilalţi asociaţi a ofertei rezonabile de vânzare a părţilor de interes. în cazul admiterii cererii, retragerea asociatului va avea ca efect dizolvarea societăţii, dacă numărul asociaţilor s-a redus la unul singur, cu excepţia cazului când asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic.

Instanţa judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi. Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru părţile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociaţilor ori de un expert desemnat de aceştia sau, în caz de neînţelegere, de tribunal. Temeiul de drept este dat de art. 226 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990, republicată.

Actiunea de excludere a asociatului

Actiune de excludere a asociatului, mijloc procedural prin care societatea sau oricare dintre asociaţi poate cere instanţei judecătoreşti excluderea asociatului care nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate faţă de societate ori săvârşeşte anumite fapte potrivnice intereselor societăţii.

In majoritatea cazurilor, actiunea de excludere a asociatului are natura juridică a unei sancţiuni societare. Se aplică societăţii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, actionarilor comanditaţi în societatea în comandită pe acţiuni, precum şi grupurilor de interes economic. Calitate procesuală activă are societatea sau oricare dintre asociaţi.

Calitate procesuală pasivă are asociatul a cărui excludere se solicită; dacă excluderea se cere de un asociat, se va cita şi societatea, pentru opozabilitatea hotărârii.

Legea 31/1990 prevede următoarele cazuri de excludere a asociatului din societate:

  • neefectuarea aportului de către asociat, deşi a fost notificat în acest sens;
    starea de faliment sau incapacitatea legală a asociatului cu răspundere nelimitată (pentru asociaţii din societatea în nume colectiv şi comanditaţii din societatea în comandită);
  • amestecul, fără drept, al asociatului cu răspundere nelimitată în administrarea societăţii, folosirea bunurilor societăţii, săvârşirea unor acte de concurenţă (pentru asociaţii obligaţi nelimitat);
  • comiterea de către asociatul administrator a unei fraude în dauna societăţii ori întrebuinţarea semnăturii sociale sau a capitalului social în folosul său ori al altora;
  • exercitarea de către creditorul personal al asociatului a opoziţiei împotriva hotărârii de prelungire a duratei societăţii. Atunci când opoziţia este admisă, asociaţii trebuie să decidă, în termen de o lună de la data la care hotărârea a devenit irevocabilă, dacă înţeleg să renunţe la prelungire sau să excludă din societate pe asociatul debitor al oponentului.

Ca urmare a excluderii, instanţa judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi.

Hotărârea irevocabilă de excludere se va depune, în termen de 15 zile, la oficiul registrului comerţului pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii se va publica, la cererea societăţii, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Excluderea asociatului va avea ca efect dizolvarea societăţii dacă numărul asociaţilor s-a redus la unul singur, cu excepţia cazului când asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic.

 

 

Actiune de dizolvare judiciara

Actiune de dizolvare judiciara a societatii comerciale ca sancţiune, mijloc procedural prin care orice persoană interesată sau Oficiul Naţional al Registrului Comerţului poate solicita instanţei judecătoreşti competente (tribunalului), în cazurile prevăzute de lege, dizolvarea societăţii.

Acţiunea reprezintă un caz de dizolvare judiciară a unei societăţi comerciale, ce intervine ca o măsură sancţionatorie contra societăţilor neoperaţionale; se aplică şi grupurilor de interes economic. Calitate procesuală activă are orice persoană interesată, precum şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Calitate procesuală pasivă are societatea a cărei dizolvare se solicită.

Cauzele expres şi limitativ prevăzute de lege pentru acest caz de dizolvare sunt:

  • societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
  • societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situaţiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerţului;
  • societatea şi-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplineşte condiţiile referitoare la sediul social sau asociaţii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reşedinţa cunoscută; aceste dispoziţii nu sunt aplicabile în cazul în care societatea a fost în inactivitate temporară, anunţată organelor fiscale şi înscrisă în registrul comerţului; durata suspendarii activitatii nu poate depăşi 3 ani;
  • societatea nu şi-a completat capitalul social, în condiţiile legii.

Hotărârea tribunalului prin care s-a pronunţat dizolvarea se înregistrează în registrul comerţului, se comunică direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând să se îndrepte împotriva societăţii. Orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicităţii.

Recurentul va depune o copie a recursului la oficiul registrului comerţului în care este înregistrată societatea a cărei dizolvare a fost pronunţată. La data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de dizolvare, persoana juridică intră în lichidare. Temeiul de drept al acţiunii îl reprezintă dispoziţiile art. 237 din Legea nr. 31/1990, republicată.

Actionar comanditat

Actionar comanditat, acţionarul care participă la formarea societăţii în comandită pe acţiuni alături de acţionarii comanditari şi care răspunde nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii.

Administrarea unei societăţi în comandită pe acţiuni se poate încredinţa doar unuia sau mai multor actionari comanditati. Actionarii comanditati, care sunt administratori, nu pot lua parte la deliberările adunărilor generale pentru alegerea cenzorilor sau, după caz, a auditorului financiar, chiar dacă posedă acţiuni ale societăţii conform art. 188, art. 190 Legea 31/1990.

Actionarii comanditati care, fară consimţământul scris al celorlalţi actionari, întrebuinţează capitalul, bunurile sau creditul societăţii în folosul său sau în acela al unei alte persoane este obligat să restituie societăţii beneficiile ce au rezultat şi să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate.

Niciun actionar comanditat nu poate lua din fondurile societăţii mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile făcute sau pentru cele pe care urmează să le facă în interesul societăţii; acţionarul comanditat care contravine acestei dispoziţii este răspunzător de sumele luate şi de daune.

Cu toate acestea, prin actul constitutiv se va putea stipula că aceştia pot lua din casa societăţii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare. Actionarul comanditat nu poate lua parte, ca actionar comanditat, în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate, nici să facă operaţiuni în contul lor sau al altora, în acelaşi fel de comerţ sau într-unui asemănător, fără consimţământul celorlalţi acţionari.

Consimţământul se socoteşte dat dacă participarea sau operaţiunile fiind anterioare actului constitutiv au fost cunoscute de ceilalţi acţionari şi aceştia nu au interzis continuarea lor conform art. 80, art. 81, art. 82 Legea 31/1990.

Actionar comanditar

Actionar comanditar, acţionarul care participă la formarea societăţii în comandită pe acţiuni alături de acţionarii comanditaţi, dar care însă nu răspunde decât până la concurenţa capitalului social subscris.

Actionarul comanditar poate încheia operaţiuni în contul societăţii numai pe baza unei procuri speciale pentru operaţiuni determinate, dată de reprezentanţii societăţii şi înscrisă în registrul comerţului.

In caz contrar, actionarul comanditar devine răspunzător faţă de terţi nelimitat şi solidar, pentru toate obligaţiunile societăţii contractate de la data operaţiunii încheiate de el.

De asemenea, actionarul comanditar poate îndeplini servicii în administraţia internă a societăţii, poate face acte de supraveghere, poate participa la numirea şi la revocarea administratorilor, în cazurile prevăzute de lege, sau poate acorda, în limitele actului constitutiv, autorizarea administratorilor pentru operaţiunile ce depăşesc puterile lor.

Totodată, are dreptul de a cere copie de pe situaţiile financiare anuale şi de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale şi a celorlalte documente justificative conform art. 89 Legea 31/1990

Actionar

Actionar, persoana fizică sau juridică, română sau străină, care contribuie la formarea capitalului social al unei societăţi pe acţiuni sau a unei societăţi în comandită pe acţiuni împreună cu alte persoane, prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri, numite acţiuni, în scopul desfăşurării unei activităţi comerciale.

Denumire specifică a asociatului în cazul SA şi SCA. Prin subscriere, actionarul dobândeşte drept de vot în cadrul adunărilor generale, drept la dividende, dreptul de a ataca hotărârile adunării generale nelegale sau nestatutare, dreptul de a solicita analizarea operaţiunilor din gestiunea societăţii, dreptul de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi, dreptul de a adresa întrebări în scris referitoare la activitatea societăţii.

Actionarul este obligat să verse aportul subscris în termenele prevăzute de lege, să îşi exercite drepturile cu bună-cre-dinţă, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale societăţii şi ale celorlalţi acţionari. Pentru obligaţiile sociale, actionarul răspunde numai până la concurenţa capitalului social subscris.

Actionar – persoană care, achiziţionând una sau mai multe acţiuni (nominative sau la purtător) emise de o societate comercială pe acţiuni, dobândeşte calitatea de asociat, adică drepturile şi obligaţiile derivând din această calitate faţă de societatea respectivă.

Actionar semnificativ

Noţiunea de acţionar semnificativ este uzitată, dar nu este definită de Legea nr. 31/1990, însă ea se regăseşte, în schimb, cu un conţinut asemănător, în Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital şi în O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu denumirea de „participaţie calificată”.

In conformitate cu Legea nr. 32/2000, art. 2 pct. 10, prin actionar semnificativ se înţelege orice persoană care, în mod nemijlocit şi singură ori prin intermediul sau în legătură cu alte persoane fizice ori juridice, exercită drepturi ce decurg din deţinerea unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social al unui asigurător / reasigurător ori îi conferă acestuia cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acţionarilor sau care dau posibilitatea să exercite o influenţă semnificativă asupra conducerii unui asigurător, reasigurător, broker de asigurare şi/sau de reasigurare în care are poziţia semnificativă, după caz.

In concepţia Legii nr. 32/2000, astfel cum rezultă din textul legal mai sus reprodus, calitatea de actionar semnificativ poate fi stabilită pe baza a două criterii: unul obiectiv şi unul subiectiv.

După criteriul obiectiv, o persoană este considerată actionar semnificativ în situaţia în care, fie singură şi nemijlocit, fie în legătură cu alte persoane fizice sau juridice, deţine acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social, sau îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acţionarilor.

Situaţia în care o persoană „singură ori prin intermediul sau în legătură cu alte persoane fizice sau juridice” exercită drepturile specifice participaţiilor de cel puţin 10% din capitalul social sau din totalul drepturilor de vot este aceea în care persoana în cauză este acţionar sau asociat la o societate comercială ce deţine participaţii la capitalul social al societăţii de asigurare în cauză.

O situaţie în care un acţionar deţine cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală este atunci când un alt acţionar sau mai mulţi conferă acestuia dreptul de reprezentare în adunările generale, astfel încât totalul acţiunilor acţionarului devenit semnificativ cu cele ale altui acţionar sau ale altor acţionari, atribuie cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot.

Prin urmare, în baza criteriului obiectiv, are calitatea de acţionar semnificativ persoana fizică sau juridică ce, direct sau indirect, deţine cel puţin 10% din capitalul social, precum şi acţionarul care, deşi nu deţine cota de participaţie la capitalul social de 10% în condiţiile arătate, totuşi, deţine cel puţin 10% din drepturile de vot în adunările generale.

Act de adjudecare

Act de adjudecare, actul procedural prin care se finalizează executarea silită imobiliară şi prin care se realizează transferul dreptului de proprietate sau, după caz, al unui alt drept real asupra imobilului în favoarea adjudecatarului.

In temeiul legii, act de adjudecare constituie titlu de proprietate şi titlu executoriu. Executorul judecătoresc este obligat să întocmească act de adjudecare după finalizarea adjudecării şi plata integrală a preţului sau a avansului, dacă imobilul a fost vândut cu plata preţului în rate.

Actul de adjudecare trebuie să cuprindă următoarele menţiuni: denumirea şi sediul organului de executare; numele şi calitatea executorului; numărul şi data procesului-verbal de licitaţie; numele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul debitorului şi adjudecatarului; preţul la care s-a vândut şi modalitatea de achitare, în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata în rate; menţiunea, dacă este cazul, că imobilul s-a vândut grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitaţie sau servitute, ori, după caz, liber de aceste drepturi; datele de identificare a imobilului; menţiunea că actul de adjudecare este titlu de proprietate şi că poate fi înscris în cartea funciară; menţiunea că, pentru creditor, actul de adjudecare constituie titlu executoriu împotriva cumpărătorului care nu plăteşte diferenţa de preţ, în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata preţului în rate; semnătura şi ştampila executorului, precum şi semnătura adjudecatarului.

Un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda dobânditorului, spre a-i servi ca titlu de proprietate şi pentru a fi înscris în cartea funciară. în cazul în care imobilul a fost vândut cu plata preţului în rate, executorul va înainta un exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciară pentru a înscrie în cartea funciară interdicţia de înstrăinare şi grevare a imobilului până la plata integrală a preţului şi a dobânzii corespunzătoare; întrucât o astfel de menţiune nu se înscrie din oficiu în cartea funciară, executorul trebuie să se conformeze obligaţiei de a solicita în mod expres înscrierea acestei interdicţii.

Executorul va preda, totodată, un exemplar al actului de adjudecare creditorului urmăritor, care îi va servi ca titlu executoriu împotriva cumpărătorului, dacă acesta nu plăteşte diferenţa de preţ.

Act aditional

Act aditional – acord intervenit intre partile care au incheiat un contract, prin care acestea convin asupra modificarii, completarii sau incetarii ulterioare a acestuia.

In contractele comerciale, actul aditional are un important rol intrucat prin acesta partile efectueaza actualizari si detalieri ale contractelor de lunga durata sau concretizeaza obligatiile reciproce asumate prin contracte cadru.

Act aditional, act care completează sau modifică un act încheiat anterior (contract, act constitutiv etc.) şi care trebuie semnat de toate părţile semnatare ale actului iniţial.

BLOG ACTE FIRMA BUCURESTI